In viata satului romanesc, pe langa insemnatatea ei ca hotar care separa si leaga, poarta era si un obiect de mandrie. Decorul din lemn cioplit si sculptat, dimensiunile monumentale si forma putin obisnuita arata ca, pentru taranul roman, poarta avea o insemnatate deosebita si o valoare spirituala profunda.
Prin restaurarea sau reconstructia portilor traditionale din lemn, specifice fiecarei zone in parte, noi incercam sa pastram aceasta valoare si pentru generatiile viitoare.
